Ministerul Finanțelor și ANAF transmit că nu există riscuri asociate facturării consumului de electricitate și gaze al firmelor, după ce Profit.ro a semnalat problema incompatibilității dintre reglementările și formatul facturilor la energie electrică și gaze naturale și cele ale sistemului național e-Factură, precum și demersul autorităților de a o rezolva.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) încearcă de la finalul anului trecut să rezolve problema incompatibilității dintre reglementările și formatul facturilor la energie electrică și gaze naturale și cele ale sistemului național e-Factură.
Noile măsuri propuse de Uniunea Europeană pentru reducerea prețurilor energiei sunt insuficiente în absența reducerii cererii, potrivit unei analize Reuters. Europa se va confrunta cu prețuri extrem de ridicate și în 2023, iar estimările indică că statele din Est, printre care România, Ungaria și Cehia, vor plăti o factură anuală la energie echivalentă cu aproximativ 15% din PIB.
Pe moment, nevoile energetice de bază ale rușilor sunt satisfăcute, spre deosebire, de exemplu, de cele ale românilor care l-au îndepărtat de la putere pe Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989. În timp ce, pentru europeni, "cinci până la zece ierni vor fi dificile din cauza acestor prețuri mari la energie''.
Guvernul a redus cu 40% prețul reglementat cu care producătorii români de gaze naturale, cei mai mari fiind Romgaz, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas, sunt obligați să vândă gaze din producția proprie centralelor de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației, precum cel operat de Termoenergetica la București, sau furnizorilor acestora.
O asociație de proprietari din Galați a primit o factură de gaz de 1.100 de lei pentru un bloc în care nu mai exista niciun consumator branșat la rețeaua centralizată.
Teatrul Național din București (TNB) a plătit pentru consumul de gaze naturale din luna decembrie 2021 o factură de aproape 1 milion de lei (996.212,03 lei), de 7,5 ori mai mare decât în urmă cu un an, în decembrie 2020 (133.359 lei), în condițiile în care consumul lunar i-a crescut cu doar circa 9%, de la aproximativ 1.097 MWh la 1.198 MWh, a transmis instituția pentru Profit.ro.
Statul român este beneficiarul principal al creșterii facturilor la gaz, acesta urmând a încasa în 2022 impozite și taxe de 2,7 miliarde de euro, o sumă de peste 5 ori mai mare decât cea încasată în 2021, estimează Asociația Energia Inteligentă (AIE), confirmând informațiile publicate de Profit.ro.
O femeie în vârstă de 70 de ani din Muntenii de Jos, județul Vaslui, a primit în luna decembrie a anului trecut o factură uriașă la gaze, în valoare de 33,5 milioane de lei. După ce a semnalat eroarea, pensionara a primit o nouă factură, însă și de această dată tot greșită.
Măsurile adoptate de Senatul României de diminuare a facturilor la utilități sunt disproporționate, impactul asupra facturilor de electricitate fiind mai mare decât cel aferent facturilor de gaze, deși ponderea costului cu energia electrica este mai mică, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
O companie și-a anunțat clienții că este obligată să modifice substanțial prețul energiei active din facturi. Un client a primit pe mail o notificare prin care află că de la 1 octombrie acest preț va crește cu peste 120%.
Premierul Cîțu a declarat că Guvernul va veni cu o soluție ”de a finanța și de aproba mai repede consumatorul vulnerabil”, având în vedere că firmele din domeniu au înregistrat profituri mai mari în urma creșterii prețurilor.
Față de varianta discutată în primă lectură de Guvern în ianuarie, marea noutate este că, după ce va fi eventual adoptată de Legislativ și promulgată de președinte, Legea consumatorului vulnerabil va intra în vigoare doar de la 1 septembrie 2022 și nu de la 1 septembrie anul acesta, cum se preconiza inițial.
Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).
Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).
Cele mai ieftine oferte de furnizare de gaze naturale către consumatori casnici în regim concurențial ale momentului au fost analizate de Profit.ro. Ofertele sunt valabile până la 30 iunie 2020, în condițiile în care de la 1 iulie vom avea liberalizare totală, adică dispariția prețurilor reglementate pentru consumatorii casnici.
Un deputat ucrainean a provocat un val de indignare după ce i-a sugerat unei pensionare să-și vândă câinele pentru a-și plăti factura la gaze naturale, într-una dintre cele mai sărace țări din Europa, obligând președinția să intervină marți în polemică, relatează AFP.
Engie România, fosta GDF Suez România, controlată de grupul francez omonim, unul dintre cei doi mari furnizori și distribuitori de gaze naturale din țară, alături de E.ON, vrea să-și externalizeze serviciile de relații cu clienții, atât pe cele care vizează retenția clienților deja existenți, cât și pe cele de promovare și vânzare de produse și servicii către potențiali clienți noi, deopotrivă casnici și industriali.
Calculul economic este imposibil într-un sistem socialist de planificare centrală - aceasta este una din principalele lecții ale căderii comunismului. Lecție de la care politicienii și tehnocrații, cel puțin din România, au absentat. Dovadă, în România există o instituție, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și o “piață” pe care această instituție o reglementează, cea a gazelor, care reprezintă cele mai inexpugnabile, chiar dacă nu și singurele, redute ale ideii de planificare centrală în economia post-decembristă.
Unele centrale de producție de energie electrică din România, cum ar fi cele pe cărbune, ar putea primi subvenții decontate obligatoriu de consumatori pe facturile lor lunare doar pentru a rămâne în funcțiune și a fi capabile oricând să introducă electricitate în sistemul energetic național la nevoie, în momente de vârf de consum.
Un studiu comandat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propune adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori.
Doar unul din zece potențiali consumatori din satele izolate își permite costurile de racordare la rețeaua de gaze, care ajung la 3.000 de euro, astfel că autoritățile trebuie să vină cu măsuri în plus pentru a ajuta locuitorii acestor zone să devină utilizatori de gaze naturale, a declarat, pentru Agerpres, CEO-ul Engie România, Eric Stab.
Numărul consumatorilor casnici de gaze naturale din România care au renunțat la regimul reglementat de furnizare și au ales piața liberă a crescut de 2,4 ori în 2018, de la circa 91.000 în decembrie 2017 la aproape 220.000 la finalul anului trecut, an care s-a încheiat cu adoptarea OUG nr. 114/2018, cea care a plafonat prețul angro de vânzare de la producători la furnizori al gazelor din producția internă destinate populației și CET-urilor ce alimentează sistemele centralizate de încălzire la 68 lei/MWh de la 1 mai 2019.
Comisia Europeană va discuta luna viitoare cu Guvernul despre măsurile luate de acesta în sectorul gazelor prin OUG 114 și prin recenta ordonanță de modificare a acesteia, inclusiv despre plafonarea prețului gazelor din producția internă, despre blocarea exportului acestora și despre procedurile de infringement care vizează România la Bruxelles, a declarat la București comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, Miguel Arias Canete, într-o conferință de presă susținută alături de ministrul român al Energiei, Anton Anton.
Guvernul modifică OUG nr. 114/2018 incluzând centralele de producție de energie termică ce livrează agent termic sistemelor locale de încălzire centralizată a populației (SACET) pe lista clienților care trebuie aprovizionați cu prioritate de către producătorii interni cu gaze românești la prețul plafonat de 68 lei/MWh.